Ajungi cu timpul sã întelegi cã adevãratii prieteni sunt numãrati, si cã cel care nu luptã pentru ei, mai devreme sau mai târziu, se va vedea înconjurat doar de false prietenii…
… am gasit asta pe o pagina a unei prietene, a uneia din cele mai bune prietene ale mele…cea care a fost mult timp cea mai buna prietena a mea, dar de care datorita cursului vietii (facultate & stuff) m-am indepartat un pic…dar ea va ramane mereu una din PRIETENELE mele…
adevarul e ca intr-adevar intr-o prietenie trebuie sa luptam, trebuie sa fim sinceri si cinstiti fata de prietena/prietenul nostru si sa ne respectam reciproc. cred ca respectul asta lipseste mult in ziua de azi…la fel cum incep sa lipseasca si prieteniile adevarate, prieteniile alea fara interese, prieteniile alea construite si crescute pt ca asa simtim, pt ca avem incredere in celalalt, pt ca avem ce invata de la celelalt si pt ca il vrem aproape…si pt ca avem toti nevoie de cineva care sa ne asculte, ca sa fie mereu akolo pt noi…cineva pe care sa stim k il putem suna si la 3 noaptea, cineva in care sa avem incredere k daca stie ceva despre noi, acel ceva nu va ajunge ‘cap de afis’ in ziarul de maine :p
pt mine un prieten adevarat este acel om pe care vreau sa il am alaturi indiferent de situatie, omul cu care ma pot intelege din priviri, omul care sa inteleaga mai mult decat vreau eu sa spun si de cat inteleg toti restul amicilor mei…
stiu si recunosc oricand ca sunt persoana care cere enorm de la prietenii ei…dar in momentul in care dai totul pt ei si in care prietenii inseamna prea mult pt tine nu mai realizezi k nu poti primi inapoi tot atat de mult cat si dai…
